Se pare că președintele Iohannis este mult mai machiavelic (sau doar nevoit să fie?!?) decât am fi putut bănui și ca animal politic mult mai feroce decât toți președinții României la un loc, vorba românească, mutulică tace, face și desface lucrurile de politică înaltă în România și, spre surprinderea multora (cel puțin eu am rămas bujbe /perplex /ca la dentist, /etc.) în ajun de iarnă, plopul de la Cotroceni a început să rodească pere și micșunele.
După decapitarea lui Orban, aici l-au tăiat toate apele și a fost nevoie de sforțările la maxim al aparatului condus de Edi Hellvig, chiar și în ziua congresului liberal, cele 40 de procente obținute de Ludovic fiind văzute ca o mare înfrângere pentru o anumită grupare din statul român, Ludovic Orban trebuia umilit și făcut neputincios, în felul acesta celor care țin la PNL și patrioți veritabili le-a rămas o speranță că nu vom dispărea, a urmat la scurt timp decuplarea de la butoanele guvernamentale ale păcăliciului Vasilică Florin Cîțu, un eșec anunțat al unui anumit serviciu secret român, în care s-au investit aproape o jumătate de milion de dolari.
Mulți și-au pus întrebarea cu ce a putut să-l deranjeze Ludovic pe domnul președinte Iohannis, de a avut această izbucnire de orgoliu și supărare supradimensionată? Răspunsul este acum limpede, refuzul lui Orban de a merge pe mâna generalului Ciucă ca premier despre care s-a vorbit prin târg că ar fi dorința americanilor și nu a președintelui Iohannis, sosirea intempestivă a șefului Pentagonului, domnul Lloyd Austin ar fi avut ca scop real cererea americanilor ca domnul general Ciucă să fie desemnat premier și pentru a fi siguri că va avea izbândă au determinat și PSD-ul să achieseze la această mutare politică.
Pentru ca gașca adunată în jurul lui Cîțu să nu facă scandal, președintele Iohannis și Edi Hellvig au hotărât să se dea un exemplu puternic acestora să stea cuminți și l-au sacrificat pe Rareș Bogdan, chiar cu plăcere, cel puțin din partea boss-ului SRI. Așa a apărut în spațiu public fotografia europarlamentarului Rareș Bogdan, șeful Delegației României în Parlamentul European din partea PPE la Chișinău (vizită foarte ciudată și care are cel puțin două scopuri importante, voi reveni mai ales cu ce se coace în cancelariile occidentale și rusești legat de unificarea României, care va fi foarte curând, în cel mult patru ani), vice-președinte PNL, cu fugarul Cristian Rizea. Această fotografie este certificatul de deces ca om politic cu aspirații înalte, a lui Rareș Bogdan. Această întâmplare este un bun exemplu în a nu fi cârpa unui șef, fiindcă, invariabil se va termina cu azvârlirea ta la coșul de gunoi.
Nu trebuie să-l plângem pe Rareș Bogdan, el s-a vrut să fie un cățărător și chiar a emis de mai multe ori pretenții la scaunul de premier, chiar și acum a trimis semnale pentru o viitoare colaborare guvernamentală, către colegul de parlament european, Dacian Cioloș, numai că se făcuse deja cărțile pentru fostul militar de carieră, generalul Ciucă. Și cu ocazia desemnării generalului li s-a tras o smetie și năbădăioșilor politicieni useriști.
Toate aceste frământări politice, dacă nu s-ar fi lăsat cu mega-explozie a deceselor Covid și cu scăparea din frâu a prețului energiei electrice, a gazului și ale carburanților, are și o parte bună, eșecul proiectului serviciilor românești și nu numai, în pregătirea unui grup de politicieni care să preia frâiele guvernării României și pot enumera câțiva, deja devoalați până la lenjeria intimă: Vasilică Florin Cîțu, Rareș Bogdan, Robert Sighiartău, Raluca Țurcan, Ciprian Ciucu, Pavel Popescu, Vlad Voiculescu, Claudiu Năsui, Dacian Cioloș, Dan Barna, Ciprian Teleman, Iulian Bulai, Ioana Petrescu, Cristian Ghinea, Cătălin Drulă (un ministru bun), etc.